Asociația Studenților și Elevilor Politeiști (ASEP), organizație care reprezintă elevii și studenții ce aparțin de comunitățile politeiste, păgâne și spirituale alternative din România, își exprimă îngrijorarea profundă față de introducerea unor criterii de evaluare la disciplina Religie care iau în calcul participarea elevilor la slujbele religioase.
Principalele noastre obiecții:
- Încălcarea principiului statului laic. Art. 29 din Constituția României garantează libertatea conștiinței și separarea cultelor de stat. Condiționarea, fie și indirectă, a notei școlare de frecventarea unui cult confesional transformă o materie opțională într-o pârghie de presiune instituțională asupra copiilor și familiilor.
- Discriminarea copiilor din familii cu alte convingeri. Elevii din familii politeiste, ateiste, agnostice sau aparținând altor culte decât cel majoritar sunt puși în situația de a fi evaluați după criterii care nu au legătură cu cunoștințele predate la clasă, ci cu gradul lor de conformare confesională.
- Caracterul opțional golit de sens. Legea permite retragerea de la ora de Religie, însă practic aceasta rămâne condiționată de inițiativa colectivă a părinților (semnarea unei cereri de către majoritate), ceea ce descurajează exercitarea unui drept individual garantat.
- Riscuri de siguranță instituțională. Contextul recentelor scandaluri privind conduita unor reprezentanți ai cultelor față de minori impune, dimpotrivă, mai multă prudență instituțională, nu extinderea rolului acestora în evaluarea formală a copiilor.
Solicitarea ASEP:
- Eliminarea oricărui criteriu de evaluare legat de participarea la slujbe religioase din fișele de evaluare la Religie;
- Simplificarea procedurii de retragere individuală de la ora de Religie, fără condiționare de acordul majorității părinților;
- Consultarea reprezentanților cultelor minoritare și ai comunităților spirituale alternative în procesul de elaborare a curriculumului și a standardelor de evaluare.
ASEP reafirmă angajamentul său pentru un stat cu adevărat laic, în care educația religioasă rămâne un act liber ales, nu un instrument de presiune socială sau instituțională asupra copiilor.
