POZIȚIONARE PUBLICĂ COMUNĂ
Asociația The New Pagan Dawn (Noii Zori Păgâni) și Asociația Studenților și Elevilor Politeiști (A.S.E.P.)
Privind introducerea disciplinei Religie ca probă eligibilă la examenul național de Bacalaureat — 2030
București, 28 mai 2026
I. Context
Ministerul Educației și Cercetării a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin privind aprobarea probelor și disciplinelor examenului național de Bacalaureat — 2030. Potrivit proiectului, disciplina Religie figurează printre materiile dintre care absolvenții de la profilul umanist, specializările Filologie și Științe Sociale, ar putea alege una dintre probele de examen, pentru generația care debutează în învățământul liceal începând cu anul școlar 2026–2027.
Asociația The New Pagan Dawn, în calitate de reprezentant instituțional al comunității politeiste și păgâne din România, împreună cu Asociația Studenților și Elevilor Politeiști, își exprimă opoziția fermă față de includerea Religiei, în forma sa actuală, în lista disciplinelor examenului de Bacalaureat și susțin poziția exprimată în acest sens de Consiliul Național al Elevilor.
II. Argumentele opoziției
- Caracterul confesional, iar nu academic, al disciplinei. Religia, așa cum este predată în prezent în învățământul preuniversitar românesc, are un conținut predominant confesional și dogmatic, structurat în jurul învățăturii unui cult majoritar. Un examen național de absolvire trebuie să evalueze competențe academice verificabile, validate științific și comparabile pentru toți candidații. Transmiterea și asumarea unor valori de credință nu constituie o competență evaluabilă cu note de la 1 la 10 și nu poate sta, din punct de vedere metodologic, alături de discipline precum istoria, filosofia sau științele sociale.
- Încălcarea neutralității statului și efectul discriminatoriu. Curriculumul actual de religie reflectă cvasiexclusiv perspectiva confesiunilor majoritare. Transformarea acestuia într-o probă de examen ar privilegia structural elevii aparținând cultului majoritar și i-ar dezavantaja pe cei aparținând cultelor și asociațiilor religioase minoritare — inclusiv comunităților politeiste și păgâne — precum și pe elevii fără apartenență religioasă. Statul are obligația de neutralitate și imparțialitate în raporturile sale cu convingerile religioase ale cetățenilor, obligație incompatibilă cu instituirea, ca miză a unui examen național, a conținutului dogmatic al unei singure tradiții de credință.
- Paradoxul opționalității. Religia este, prin definiție legală și constituțională, o disciplină facultativă: participarea presupune o cerere expresă de înscriere, iar elevul sau părintele se poate retrage oricând. O materie de la care orice elev se poate retrage nu poate constitui, în mod coerent, obiectul unei probe naționale standardizate. A condiționa o componentă a Bacalaureatului de o disciplină opțională înseamnă a transfera asupra examenului însuși caracterul ei neunitar și neobligatoriu.
- Excluderea de facto a elevilor politeiști și ai cultelor minoritare. Elevii aparținând tradițiilor politeiste, păgâne sau altor confesiuni minoritare nu beneficiază, în sistemul public, de instruire religioasă proprie. În consecință, ei ar fi puși fie în situația de a fi evaluați pe conținutul dogmatic al unei confesiuni care nu este a lor, fie în aceea de a fi excluși de la o probă accesibilă colegilor lor — ambele rezultate fiind contrare egalității de șanse în educație.
III. Temeiul juridic
Poziția noastră se întemeiază pe:
• Constituția României — art. 29 (libertatea conștiinței și a credințelor religioase, inclusiv libertatea de a nu avea nicio convingere) și art. 32 (dreptul la învățământ, cu respectarea autonomiei cultelor în privința propriei învățături religioase);
• Convenția Europeană a Drepturilor Omului — art. 9 (libertatea de gândire, conștiință și religie), art. 14 (interzicerea discriminării) și art. 2 din Protocolul nr. 1 (dreptul la instruire, cu respectarea convingerilor religioase și filosofice ale părinților);
• Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului — îndeosebi Grzelak c. Poloniei (2010), care a constatat caracterul discriminatoriu al modului în care prezența ori absența notei la religie pe documentele școlare poate stigmatiza elevii aparținând minorităților sau pe cei fără convingeri religioase; precum și Folgerø ș.a. c. Norvegiei (2007) și Hasan și Eylem Zengin c. Turciei (2007), care impun ca predarea religiei în sistemul public să fie obiectivă, critică și pluralistă, iar nu un instrument de îndoctrinare;
• Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene — art. 10 (libertatea de gândire, conștiință și religie), art. 14 (dreptul la educație) și art. 21 (nediscriminarea);
• Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care consacră egalitatea cultelor și libertatea de conștiință.IV. Propunere constructivă
Opoziția noastră nu privește studierea fenomenului religios în școală, ci forma confesională a actualei discipline raportată la miza unui examen național. Susținem o abordare alternativă, academic defensabilă și incluzivă: o disciplină de istorie și filosofie comparată a religiilor, neconfesională, construită în jurul cunoașterii obiective, al eticii și al gândirii critice — care ar putea fi evaluată echitabil pentru toți candidații, indiferent de apartenența lor de credință. O asemenea disciplină ar răspunde și preocupărilor exprimate public de experți în educație și de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
V. Concluzie și solicitare
Pentru considerentele de mai sus, Asociația The New Pagan Dawn și Asociația Studenților și Elevilor Politeiști solicită Ministerului Educației și Cercetării retragerea disciplinei Religie din lista probelor examenului național de Bacalaureat — 2030, în forma sa actuală confesională, și deschiderea unei dezbateri privind o disciplină neconfesională de cunoaștere a religiilor, conformă principiilor neutralității statului, egalității de șanse și pluralismului.
Ne exprimăm disponibilitatea de a participa la consultarea publică și de a contribui, în calitate de reprezentanți ai comunității politeiste și ai elevilor și studenților politeiști, la elaborarea unei soluții echitabile.
Pentru Asociația Studenților și Elevilor Politeiști (A.S.E.P.)
Condrea Giuseppe— Președinte
asepromania.ro
